Cel care adreseaza intrebarea vrea sa "achizitioneze o informatie". Vrea o anume informatie, aceea pe care o cere obosindu-se sa formuleze o intrebare. Din pacate, prea putini oameni raspund la intrebari in mod corect.
Mi-a revenit asta in cap azi, cand am auzit intrebarea catre candidatii la presedintie: "De ce vreti sa fiti presedintele Romaniei?". Ei au raspuns foarte pe lung despre ce au facut, au zis ca se afla in postura de candidat pentru ca trebuie, s.a.m.d. Nici unul nu a zis ca vrea sa fie presedintele Romaniei pur si simplu pentru ca este foarte bun, cel mai bun dintre toti si stie ca poate sa indeplineasca aceasta functie bazandu-se pe a, b, c.
Dar, nu e de mirare. La intrebari mai simple unii nu reusesc sa raspunda corect. Printre cele mai intalnite:
-"A sau B?" pare a fi o tare dificila intrebare; "Cu ketchup sau cu maioneza?", dar si "Empirism sau rationalism?" primesc uneori un raspuns simplu -"Da";
- "Stiti cumva unde e strada Tamplarilor?" la care se raspunde cu "Eu nu sunt de aici, am venit din Targoviste, dar stau la o matusa, in alt cartier", cand raspunsul simplu ar fi "Nu" (urmat de un eventual "imi pare rau ca nu va pot ajuta").
Sper ca unii oameni sa devina mai atenti la intrebari, iar altii, mai atenti la raspunsuri.
* Definitia din titlu e de aici.
21 November 2009
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
1 comment:
Este un cerc vicios, cei care pun intrebari sunt cei mai shmecheri din aceiasi tara, solutia ar putea sa fie aceea de a avea in politica numai oameni din alte tari civilizate.
Evident exista si oameni capabili, civilizati si de bun simt in Romania care sunt prea marginalizati social pentru a avea acces in "sferele politicii postcomuniste" din Romania dar va mai dura cel putin 50 de ani pana cand vom ajunge sa avem un sistem in care sa fie eligibili si acestia.
Post a Comment