Micmacs a tire-larigot

Despre filme de-ale lui Jean-Pierre Jeunet stiti si voi si v-am mai zis si eu. Astazi va recomand sec, asa, un film nou de-al lui Jeunet: Micmacs a tire-larigot, o poveste frumoasa, bigfish-iana si de vazut musai.

Un documentar despre oameni si pesti

Pentru ca niste oameni iau peşte de calitate din Lacul Victoria si il vând cu superbani mai departe, ba mai mult folosesc cargo-urile la dus, spre Africa pentru a transporta arme si la intors pentru peşte, niste destine sunt distruse: niste destine de oameni, de comunitati, de tari, de continent. Poate e mult zis asa, dar oricum, lucrurile se frâng in lant.

Si povestea asta de frângere in lant de destine ne este povestita intr-un documentar enervant de convingator. Se da cuvantul unui portar de la hala de curatare si transare, unei curve ce traieste pe banii pilotilor rusi ce vin in Tanzania, unui baiat care o freaca aiurea pe-acolo sau a unui patron de fabrica.

Astia de mai sus si multi altii vorbesc in Darwin's Nightmare.

Până la urmă apare şi fericirea cumva

de multe ori prea devreme şi trece neobservată, alteori prea târziu şi este prea subtilă. Dar apare într-o formă sau alta, de cele mai multe ori alta. Aşa, cam ca în fimul ăsta.

p.s. la fel de lung ca şi postul în sine: Mifunes sidste sang sau Cântecul de lebădă a lui Mifune este un film realizat după principiile Manifestului Dogma, deşi regizorul (Søren Kragh-Jacobsen) îşi cere scuze că a încălcat pe ici, pe colo câteva prevederi.

Orice familie are câte un secret, unele familii având chiar mai multe

Cam aşa (sau, mă rog, ceva de genul ăsta) sună tagline-ului filmului Festen. Dar informaţia asta e destul de puţin importantă.
Filmul se supune principiilor Dogmei, deci fără sunete suplimentare, fără post-producţie, camera în mână şi tot aşa.
Pentru mai multe detalii, cred ca trebuie sa vedeţi filmul.

Şopârla sau sinuciderea

Am luat şi eu la întâmplare două cuvinte mai importante din filmul Last Life in the Universe (Ruang rak noi nid mahasan) pentru a le pune ca titlu unei călduroase recomandări.

Unul dintre cele mai frumoase filme recuperate în ultima vreme.

De râs şi de plâns

Excluzându-l pe iubitul meu, cel mai tare mă face să râd Roberto Benigni. Unul dintre filmele cele mai frumoase (La vita è bella se pune la capodopere, nu la filme) făcute de el este Il Mostro. Am râs mult si bine.

Şi pentru că tot am ajuns la Roberto Benigni, vă recomand şi La tigre e la neve. Este printre cele mai frumoase comedii sensibile pe care le-am văzut.

p.s. si nevastă-sa e minunată.

Mikhalkov, cu drag

Am inceput seria Nikita Mikhalkov cu Burnt By The Sun si revin acum cu alte doua recomandari.

A Few Days in the Life of I.I. Oblomov (Neskolko dney iz zhizni I.I. Oblomova)- despre lene sau despre timp care trece pe langa tine, nu si pentru tine.

The Barber of Siberia (Sibirskiy tsiryulnik) nu pentru epic, ci pentru atmosfera. Totusi, cam prea melodramatic si chiar umpic kitch. Dar nu prea mult; de fapt, atata de putin, incat merita vazut.

Doua filme

Din categoria "usurele, dar frumusele", va oferim azi:

Fucking Amal: un film suedez din 1998 (nu, nu joaca Greta Garbo ca murise. Nici Nobel nu joaca.
p.s. Garbo in suedeza inseamna spiridus sau dracusor).

Kebab Connection e o comedie buna si nemteasca cu turci si greci.

Suferinta vinde cel mai bine

Unora le place sa vada oameni mai suferinzi decat ei. Se simt mai bine.
Cum se simt aia suferinzi puteti vedea (si) in filmul asta.
They Shoot Horses, Don't They (1969) a lui Sydney Pollack
e pe lista filmelor mele preferate. Ever.

p.s. nu e un film despre cai; desi e ca si cum ar fi.

Imagineaza-ti

ca ai o conversatie linistita cu unu'/ una. Si ala tot zice prostii pe un ton calm. Sau ca ala/aia zice ceva ce te enerveaza. Tu asculti. Ai ochii mari. Incepi sa te enervezi. Ala/ aia continua sa zica. Tu ai o aparenta calma. Dar nu esti calm. Te enervezi. Ala/ aia tot zice. Si brusc, dupa ce tot asculti, il/o lovesti cu piciorul tare in fluierul piciorului. Sau in glezna. Sau la genunchi. Si pleci.
Lovesti si pleci.
Ca te-ai evervat.

Mai multe explicatii, exemple si multe alte chestii misto puteti gasi in filmul Green Butchers (De grønne slagtere).

p.s. argument suplimentar: unul dintre rolurile principale il are Nikolaj Lie Kaas care a jucat si in Reconstruction si de care imi place mie mult.

Nu stii cum sa-ti repari o greseala? Scrie o carte.

Sunt greseli pe care viata ti le trece cu vederea si altele, mult mai multe, pe care incerci tu, la nesfarsit sa ti le treci cu vederea.

Atonement e un film facut dupa un roman de Ian McEwan. Un film povestit frumos in care pana si meschinatatea are o fatza adorabila, de copil.

Alte filme, pe scurt

Mai zic cateva cuvinte despre cateva filme vazute in ultimul timp:

District 9: mi-a placut foarte mult subiectul, dar umpic mai mult decat subiectul, modalitatea de abordare. Filmul e construit ca un mockumentary, un fel de aparent si fals documentar despre un subiect care nu are cum sa fie real acuma, dar care pare mult mai real decat este.

Felon daca va e dor de Val Kilmer si aveti umpic de timp pentru un film mai usurel cu actiune plasata ca loc intr-o inchisoare americana si ca sentimente pe teritoriul Nedreptatii.


Somers Town mi-a ramas in cap (si) pustiul indragostit care o roaga pe fata pe care o iubeste sa stea intr-un scaun cu rotile si sa se lase impinsa pana acasa la ea. Si baiatul ii spune ca asa e cu taxiul.

Pentru rusofili si nu numai

Burnt By The Sun (Utomlyonnye solntsem) de Nikita Mikhalkov este un film frumos de vazut intr-o dupa-amiaza urata. E un film atat de plin de soare incat te face sa zambesti aproape sigur. Pe de alta parte, s-ar putea sa te apuce si o tristete asa, mai mare care nu e de la dupa-amiaza. Dupa film, raman locuri idilice in cap, sentimente confuze prin suflet si coji de seminte in covor.

p.s. Mikhalkov si joaca. E Kutov.
p.s. 2 Filmul a luat marele premiu la Cannes in '94.

Horton Hears a Who!

Am vazut si alte filme in afara de desene in ultimul timp, dar am zis ca in prag de week-end sa recomand desene animate pentru ca week-end-ul este mai mult parca pentru desene animate decat restul saptamanii.

Horton Hears a Who este un desen animat tare frumos despre un elefant mare si bun, dar mai ales despre o lume ascunsa pe care el o apara. Lumea e mica, mica si in ea se vorbeste in rime si lumea asta trebuie salvata. Ceea ce e greu ca apare un cangur in peisaj care cere ajutorul unui vultur foarte rau care apoi urmareste elefantul, care oricum...se complica treaba de aici. Mai jos trailer-ul:


p.s. Horton...e bazat pe o poveste de Dr. Seuss. Daca stie cineva vreo editura care a tradus si publicat la noi, mi-ar placea sa imi spuna si mie. Dr. Seuss mi se pare un povestitor minunat (am ascultat si povestea din I Am Sam).

To-to-ro, totoro...la,la,la...totoro

Scriu despre niste desene supermisto pe care le-am vazut de curand pentru ca poate le gasiti si va plac si voua. Se numesc Tonari no Totoro, adica Vecinul Meu, Totoro. O lume cu multa imaginatie in ea, doua fetite cu un tata imaginativ si cu picioare neobosite fac ca sa se fuga mult dupa imagini frumoase si dupa fantezie in filmul asta.

Kontroll sau fantezie subterana

Prin martie scriam despre un film cu multe fantezii in el - Taxidermia. Filmul era regizat de un ungur.

Tot de un ungur am vazut un alt film, dar tot cu multe fantezii. Poate mai putine decat in Taxidermia si totusi parca mai multe decat in orice film romanesc (in filmele romanesti de obicei gasesti multe realitati si prea putine fantezii).

Dar sa va zis de asta: se numeste KONTROLL si e regizat de Nimród Antal. Daca vreti sa aflati ce cauta o fata imbracata in urs sau in iepuras in cabina unui sofer de metrou sau ce jocuri se mai pot inventa in pamant, tot la metrou filmul asta o sa va surprinda.

Sursa foto:aici.

Buffalo '66

Sunt la capitolul recuperari de filme si am ajuns la Buffalo '66 de si cu Vincent Gallo. Baiatu asta este supermisto si ca expresie si ca actor. Seamana mult cu Sorinache, un alt baiat care nu e insa actor.

Buffalo '66 este un film ce merita vazut pentru Vincent Gallo, dar si pentru Christina Ricci si pentru dansul ei senzual pe botul unei piste de bowling si pentru niste cadre stupide cu stupide cine in familie si pentru ca se termina foarte frumos si pentru ca e pana la urma cu iubire.

Enjoy!

Martyrs

Si o scurta recomandare pentru iubitorii de filme horror care mai apreciaza si cate o idee strecurata printre valuri de sange si stive de cadavre: Martyrs.
Sursa foto: aici.

The Game (1997)

Este un film despre care nu as vrea sa va zic mai nimic. Asa ca o sa scriu cu liniute:
-da, este despre un fel de joc;
-se pare ca jocul chiar exista in anumite forme si in realitate;
-este surprinzator si desi dureaza ceva, te "tine";
-Sean Penn si Michael Douglas fac rolurile principale.

Pe masura ce vezi filmul te enervezi tot mai tare. Nu poate cineva sa iti faca asa ceva si sa mai aiba si acordul tau; si e frustrant sa nu poti opri nimic. Este aproape la fel de infurietor si inciudator ca si atunci cand te trezesti dimineata in locul si in lumea pe care le stii dintotdeauna si nimeni nu pare sa te mai recunoasca. Nici iubita, nici mama, nici vanzatoarea de la aprozar, nici colegii de birou (care birou?- nu ai lucrat niciodata acolo-). Groaznic. Situatia descrisa in ultimul paragraf e din Reconstruction, un film danez din 2003 (merita vazut si asta).

Gran Torino

Exista filme la care te uiti pentru ce zic, altele la care te uiti pentru ce zic altii. Mai sunt filme la care te uiti pentru mai multi oameni sau altele la care te uiti pentru un singur om.
Din ultima categorie face parte Gran Torino, ultimul film in care Clint Eastwood zice ca o sa joace. El a si regizat filmul si in general, el cam face pe de-a-ntregul filmul. Are un personaj bun (Walt Kowalski) pe care il construieste foarte bine. Asta e si cam singurul motiv de vazut filmul.