Amintirile unei sali de cinematograf-ep.3- (Filmul romanesc)

Am avut doua episoade din Amintirile unei sali de cinematograf.
Explicatia :Ce fac salile de cinematograf noaptea,cind nu au ce face ?
Episodul 1:Amintirile unei sali de cinematograf -ep1-
Episodul 2: Amintirile unei sali de cinematograf -ep.2-

Si AZI, episodul 3

F I L M U L R O M A N E S C


Al nostru, va sà zicà.Multa lume când vede cà pe afis scrie film românesc,zîmbeste in cel mai bun caz pe sub mustatà,si gândeste ce gândeste.
Nu suntem noi sàtui pîna peste cap de realitatea romaneasca,ne mai trebuie si filme? Intradevar in perioada "de trista amintire," productiile noaste erau cum erau.Mai ales cele facute la comanda de sus,pentru indeplinirea planului.La productia de filme ,ca si la toate celelalte,era un plan. Adica: Anul asta,trebuie facute atitea si atitea filme.Facem,sà traiti.Si s-au facut.Si nu au fost chiar toate idioate.Realizatorii incercau sà faca tot posibilul ca filmul lor sà iasa si cum vroiau ei.Unii regizori regizori dadeau cu carnetul de partid in masa ca filmul lor sà fie asa cum voiau ei sà fie.
In perioadele cele mai intunecate,ieseau la iveala filme bune si chiar excelente. Trebuie spus ca creatia cinematografica a romaniei se poate împarti in mai multe perioade.Inceputurile-clasicism-dupa 45- anii70-89 si de acu incolo.
Deoarece lucrez din 1979 la cinematograf,cunosc doar anii 70-80 mai bine.Cind nu eram angajat la cinematograf, nici eu nu ma prea duceam la filmele romanesti. Acum imi pare rau.
Imi pare rau ca nu am vazut unele filme la timpul lor. Poate vazute atunci,erau altfel pentru ca si eu eram altfel. Spre rusinea mea,nu am vazut "Reconstituirea" decit dupa optzecisinoua. Si tot asa alte filme bune . Prin anii saptezci,nu recunosteam nicicum ca n-am vazut Reconstituirea. Unul care nu a vazut acest film era privit de sus de asa zisi intelectuali ...
In schimb am avut poate norocul sà vad atunci alte filme romanesti ,la care eram dusi aproape cu forta toata clasa. Ni se promitea in cazul ca nu ne ducem la cutare film ni se scade nota la purtare etc,etc...
Spun,am avut norocul;pentru ca astfel am vazut unele creatii (sau creaturi !) pe care in mod normal nu le-as fi vazut. Nu as fi dat bani,ca sà vad astfel de filme,dar pina si in filmele astea proaste am putut gasi ceva bun citeodata.
Si pentru ca sà nu uit, sà va povestesc cum e cu filmul romanesc realizat dupa 89. Am rulat recent un film romanesc. Condamnati la fericire,film ralizat de Vladimir Tismaneanu, eseu despre experimentul comunist in romania. O ora si douazeci de minute,si sfirsit.
Bineinteles (?) nu a venit multa lume la cinematograf. Pe cine-l mai intereseaza astazi experimentul comunist? Ia mai duca-se....

Niste tineri stateau fata cinematografului si discutau destul de zgomotos - cred ca faceau planuri pentru revelion. Era ultimul spectacol din ziua aceea . Era frig, ploua. Trei bilete vindute.
I-am intrebat pe tinerii aceia frumosi, daca nu vor sà vada filmul. M-au intrebat daca e bun filmul. Vai doamne,nu. Nu e un film bun. E un film" horror",parsche subiectul este horror, personajele au fost monstrii totul a fost monstruos.Le-am explicat cam cu ce e filmul, le-am sps de Ghe.Ghiu.- Dej,si unul din ei a spus : Ce,parca eu il stiu pe asta ? Ei,au avut si tinerii astia ocazia sà vada ceva nou. Vreo zece tineri. Si ceilalti unde au ramas ?

La filmul acesta am avut in total citeva zeci de spectatori. Deci citeva zeci de oameni dintr-un oras au fost interesati de experimentul comunist in romania! Nu-mi vine sà cred ca exista oameni care nu stiu de gheorghiu-dej. Asta e semn ca imbatranesc. Va veni timpul cind tinerii nu vor mai sti de Ceausescu... Apoi de Iliescu...(...)

24. Decembrie 1993

Apoi am avut programat un film intitulat Timisoara 89. Ce s-a intimplat? L-am adus de la gara si nici nu am desfacut cutia,pentru ca am primit in paralel cu acest film filmul de mare succes minator 2 cu Schwarzenegger. Bineinteles ultimul avea prioritate.

Iar un "bineinteles" din asta tipic romanesc. Acum imi amintesc iarasi de timpurile de mai mult sau mai putin trista amintire,cind nimeni nu rula niste filme cum ar fi de exemplu „Partidul,Ceausescu,Poporul“ci prefera sà ruleze mai stiu eu ce western prafuit,sau altceva,numai bani sà iasa. In actele cinematografului figurau atunci sute de spectatori la filmul romanesc,spectatori care in realitate au vazut westernul prafuit.
Procedam la fel cu Timisoara 89 ? Oare sà uite lumea asa de repede? Sau sà nu vrea sà-si mai aminteasca? Am avut sentimentul ca retraiesc aele tinpuri. Ce dracu sà mai rulam porcaria aia de film?



VA URMA