Teoria ca teoria

Acum cativa ani, in clasa a cincea , am muncit intens doua saptamani sa descopar o logica in ritmul de ridicare a numerelor naturale la putere. Ni se dadeau multe probleme de genul care este ultima cifra a numarului rezultat prin ridicarea la puterea 158 a numarului 7?

Si dupa doua saptamani, superincantata am iesit la tabla sa le explic si colegilor cum ca i-am salvat si cum ca am descoperit o logica in ridicarea la putere, o logica verificata si rasverificata de mine si ca...acum putem determina mai usor ultima cifra...

Profa de mate m-a ascultat juma de ora dupa care mi-a spus....bravo, ai reinventat roata...Aceasta teorema s-a demonstrat si apoi formulat acum multi ani...etc...etc...

Am fost mai demult la un interviu si prima intrebare pusa a fost cate carti de marketing am citit, care sunt acestea si ce imi aduc aminte din ele. A doua intrebare a fost daca cred in teorie. In teorie in general. E bine sa stii teorie? Multa teorie?
Am raspuns pe vremea aia ca nu. Nu cred in teorie si cred ca practica, nu-i asa, este mult mai folositoare.
Acum cred ca asta e un raspuns gresit.
Pentru ca teoria de o stii, ajungi sa nu mai pierzi timp reinventand roata sau redescoperind ceea ce s-a mai zis de fapt demult. Sau s-a demonstrat demult. sau a avut rezultate in situatii similare. Pentru ca teoria nu inseamna doar teorii inseamna, cred eu, si demonstratii sau exemple sau experiente anterioare de succes sau de esec, care devin teorie prin puterea exemplului sau prin generealizarea lui- permisa uneori, alteori nepermisa-

Adica e bine zic sa stim teorii si teorie pentru ca sa nu fim incantati ca inventam roata si sa pierdem timp facand asta.

"Body piercing? Iisus a facut asta acum 2000 de ani"